| ETNOGRAFIE
SI FOLCLOR DATINI SI OBICEIURI
> Album
Foto
Dintre datinile si obiceiurile folclorice care se mai pastreaza
in zona:
• obiceiurile
folclorice de iarna:
- pizaraii ( colindetii)
- colindatorii,
- calusarii,
- craii,
- sinvasiiul ( obicei inca practicat in sezatori si in noaptea
de Anul Nou),
- obicei de Boboteaza „Cu cine ma marit”
• obiceiuri
folclorice de primavara:
- Bobotaia - se face un foc mare din paie de griu in ajunul „Sfintilor
40 de Mucenici”, peste care se sare pentru a a se purifica
de toate relele
- Singeorzul- inceputul anului pastoral; se aduna oile la ciobani
si se face masuratul oilor
- obiceiuri folclorice de vara: Cununa griului:obicei prin care
se aduce un elogiu muncii omului, la terminarea secerisului
- obiceiuri folclorice de toamna: Simedru - sarbatoarea are loc
la impartitul oilor de la ciobani.
ARHITECTURA LOCALA. CASA TRADITIONALA DE LOCUIT
Casa este asezata de cele mai multe ori orizontal pe linia strazii,
retrasa de obicei ceva mai inapoi, spre a avea perspectiva in
fata, pentru a putea supraveghea ceea ce este in curte, dimpreuna
cu celelate anexe gospodaresti. Cladirile care formeaza ansamblul
gospodariei tipice, la locuitorul de pe Valea Ampoiului, sunt
casa, grajdul si sura, stogaria, cocina pentru porci si cotetul
pentru gaini.Intrarea in curte se face printr-o poarta numita
“vranita”. Curtea nu este prea larga, numita “curtea
casii”,atit cit sa se poata intoarce un car in ea.Casele
cu etaj lipsesc; dar sunt ridicate asa de mult de la pamint incit
pentru ca sa ajungi in “tirnat” trebuie sa urci 4-5
trepte. Din “tirnatul”construit din scinduri (doske)
imprejmuit cu un “briu” tot din scinduri, se intra
in camera de zi, apoi in cea de “dinainte”. In casele
fara”tirnat” intilnim o prispa rudimentara, un “pomnol”
sau “pragus”. Se intra in “tinda”unde
este “cuptiorul” de forma sferica, boltit care elibereaza
fumul pe gura, oprindu-se deasupra de o constructie anume facuta
ca sa impiedice o eventuala aprindere a casei prin scinteile de
la foc, nimita si “targa” sau “babura”.Fumul
este abatut apoi in pod, pe spatiul de la “tinda”
care ramine fara pod. In multe cazuri, cuptorul este scos din
“tinda” si asezat intr-un loc special. Din “tinda”,
care in unele cazuri e transformata intr-o camera de locuit, se
intra in casa adevarata, unde se gasesc unul sau doua paturi,
masa, iar pe margini se afla lavitele “laitele”, unele
fixate in pamint.Pe pereti se afla nelipsitele cuiere in care
seoun “cancee”, “blide”(farfurii frumos
ornate), iar de grinzile casei este prinsa “culmea”,
o ruda de lemn pe care se intind servete alese in razboi numite
“tindee”.Acestea constituie podoaba artistica a caselor,
fara de care nu se poate concepe o casa in rind cu lumea intre
mocanii de pe Valea Ampoiului. Se mai pot vedea in case icoane
pictate pe sticla, reprezentind cultul crestin ortodox. Vasele
sunt asezate intr-un “blidar”,de regula asezat dupa
usa, numit si “podisor”.In casa intilnesti lazi de
zestre.
|