ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

DATINI SI OBICEIURI

> Album Foto

Dintre datinile si obiceiurile folclorice care se mai pastreaza in zona:
obiceiurile folclorice de iarna:
- pizaraii ( colindetii)
- colindatorii,
- calusarii,
- craii,
- sinvasiiul ( obicei inca practicat in sezatori si in noaptea de Anul Nou),
- obicei de Boboteaza „Cu cine ma marit”
obiceiuri folclorice de primavara:
- Bobotaia - se face un foc mare din paie de griu in ajunul „Sfintilor 40 de Mucenici”, peste care se sare pentru a a se purifica de toate relele
- Singeorzul- inceputul anului pastoral; se aduna oile la ciobani si se face masuratul oilor
- obiceiuri folclorice de vara: Cununa griului:obicei prin care se aduce un elogiu muncii omului, la terminarea secerisului
- obiceiuri folclorice de toamna: Simedru - sarbatoarea are loc la impartitul oilor de la ciobani.

ARHITECTURA LOCALA. CASA TRADITIONALA DE LOCUIT

Casa este asezata de cele mai multe ori orizontal pe linia strazii, retrasa de obicei ceva mai inapoi, spre a avea perspectiva in fata, pentru a putea supraveghea ceea ce este in curte, dimpreuna cu celelate anexe gospodaresti. Cladirile care formeaza ansamblul gospodariei tipice, la locuitorul de pe Valea Ampoiului, sunt casa, grajdul si sura, stogaria, cocina pentru porci si cotetul pentru gaini.Intrarea in curte se face printr-o poarta numita “vranita”. Curtea nu este prea larga, numita “curtea casii”,atit cit sa se poata intoarce un car in ea.Casele cu etaj lipsesc; dar sunt ridicate asa de mult de la pamint incit pentru ca sa ajungi in “tirnat” trebuie sa urci 4-5 trepte. Din “tirnatul”construit din scinduri (doske) imprejmuit cu un “briu” tot din scinduri, se intra in camera de zi, apoi in cea de “dinainte”. In casele fara”tirnat” intilnim o prispa rudimentara, un “pomnol” sau “pragus”. Se intra in “tinda”unde este “cuptiorul” de forma sferica, boltit care elibereaza fumul pe gura, oprindu-se deasupra de o constructie anume facuta ca sa impiedice o eventuala aprindere a casei prin scinteile de la foc, nimita si “targa” sau “babura”.Fumul este abatut apoi in pod, pe spatiul de la “tinda” care ramine fara pod. In multe cazuri, cuptorul este scos din “tinda” si asezat intr-un loc special. Din “tinda”, care in unele cazuri e transformata intr-o camera de locuit, se intra in casa adevarata, unde se gasesc unul sau doua paturi, masa, iar pe margini se afla lavitele “laitele”, unele fixate in pamint.Pe pereti se afla nelipsitele cuiere in care seoun “cancee”, “blide”(farfurii frumos ornate), iar de grinzile casei este prinsa “culmea”, o ruda de lemn pe care se intind servete alese in razboi numite “tindee”.Acestea constituie podoaba artistica a caselor, fara de care nu se poate concepe o casa in rind cu lumea intre mocanii de pe Valea Ampoiului. Se mai pot vedea in case icoane pictate pe sticla, reprezentind cultul crestin ortodox. Vasele sunt asezate intr-un “blidar”,de regula asezat dupa usa, numit si “podisor”.In casa intilnesti lazi de zestre.